Atitudini si valori.

ATITUDINI SI VALORI

Atidudinile sunt orientari personale sau de grup. Acestea pot fi cognitive si afective.

Aceste comportamente exercita influente de invatare, directionare. Atitudinile nu fac altceva decat sa vectorizeze comportamentul uman spre anumite scopuri.Sunt optiuni personale sau de grup cu valori, pro sau contra, placut-neplacut, bun-rau, pozitiv sau negativ. Sunt definite ca stari mintale de pregatire pentru un compotament sau altul, sunt stari cristalizate pe baza unor experiente anterioare. Aceste stari directioneaza subiectul si raspunsurile lui catre anumiti stimuli si comportamente. Atitudinea este o variabila latenta, ascunsa, care devine analizabila, observabila numai pe plan experimental , moduri de comportamente fata de cele mai diverse situatii, opinii, idei, persoane si valori. Fiind valori latente ele se manifesta prin comunicarea nonverbala(pozitii, gesturi, mimici...)




Atitudinea se formeaza datorita sistemelor relationale in care intra sau interactioneaza individul. Atitudinile manifeste (manifestate, vizibile) devin relatii iar relatiile interiorizate se constituie in atitudini latente. Raportul relatie -atitudine face ca atitudinea sa fie vectorul relatiilor noastre cu lumea inconjuratoare. Ele se constituie ca o tematizare a lumii in functie de experientele fiecaruia. Aceasta face ca atitudinea sa nu fie o simpla stare asa cum este ea definita in psihologia generala, ci o comprehensiune (motivatie) relativ stabila si care prefigureaza modalitatea generala in care persoana va reactiona fata de oameni, valori, obiecte, stimuli...

Atitudinile in permanenta se definesc printr-o raportare la anumite valori sau la o tabla de valori in functie de care se realizeaza o anumita selectivitate a relatiilor si reactiilor comportamentale.

Coloratura afectiva a atitudinilor se manifesta prin emotii, simpatii, antipatii, atasament... La nivel de grup atitudinea este inteleasa ca un continuu care incepe de la zona cea mai favorabila si care trece prin zona zero mergand pana la zona cea mai defavorabila. .. -3 -2 -1 0 +1 +2 + 3. Zona zero inseamna indiferenta, indecizie, ambivalenta , oscilatie sau chiar conflict interior latent, sau ignoranta. Datorita stabilizarii lor, unele sentimente se pot transforma in atitudini propriu zise.

Atitudinile presupun nu numai existenta unui obiect ci si conceptualizarea si perceperea obiectului atitudinii. Baza cognitiva a atitudinii poate varia de la un subiect la altul. Unii se sprijina numai pe experienta proprie neluand in seama sursele suplimentare. Altii adopta atitudini prin simpla contaminare (efectul vagoanelor).

Componenta afectiva este considerata ca fiind dominanta in structura unei atitudini manifestandu-se prin intensitate variabila.

Componenta cognitiva este o interfata dintre cele doua si consta in exprimarea verbala sau nonverbala a atitudinii.

Componenta cognitiva reprezinta conotatia potentiala generatoare de actiune.Actiunea nu se poate identifica cu atitudinea. Atitudinea este o stare de pregatire a actiunii. Comportamentul derivat din atitudini determina o actiune viitoare si probabilitatea de a se intampla anumite actiuni.

Oamenii reprima de cele mai multe ori atitudinile lor si pusi in situatii speciale, sensibile, raspund de cele mai multe ori prin raspunsuri dezirabile. Una si aceeasi atitudine se poate asocia cu mai multe comportamente posibile in functie de contextul cultural sau situational in care este implicata persoana. De exemplu atitudinea de patriotism se poate asocia cu servilismul, umilism, lasitate, supunere, resemnare...

1. In cercetarea psihosociala cunoasterea atitudinii nu poate substitui cunoasterea comportamentelor afective.

2. Schimbarea comportamentului duce la schimbarea atitudinii, pe cand schimbarea atitudinii este doar un indiciu incert a schimbarii comportamentului.

3.Atitudinea nu se confunda cu deprinderea intrucat deprinderile sunt comportamente automatizate pe cand atitudinea ramane doar vectorul indicand intensitatea si directia actiunii.

4.In psihologia generala se spune ca atitudinea este o stare generala spre a efectua o anumita actiune. Intrucat atitudinea nu este un mecanism de adaptare ci un fenomen profund de personalitate psihologia generala studiaza procesele fundamentale care sunt influentate, dirijate, modelate de montajele atitudinale.

5. Psihologia sociala studiaza atitudinile ca relatii selective a individului si nu doar ca stari.

Activizarea de atitudini se realizeaza pe trei cai.

1.Contactul direct cu obiecte, oameni, situatii si se exprima prin selectionarea relatiilor cu lumea. Aceste forme de activizari a atitudinilor se realizeasa pentru prima data la varsta de 2 ani.

2. Interactiunea cu cei care detin deja o atitudine

3. Experienta sociala asimilata in gruprile formale sau informale

Multe atitudini ale oamenilor maturi isi au originea in socializarea timpurie. Aceasta se bazeaza pe trei procese:

1. De conformare, de asemanare cu cei din jur.

2. De interiorizare sau internalizare a normelor, ideilor sau valorilor.

3. De identificare, prelucrarea, preluarea si asimilarea de valori sociale aurelate de anumit prestigiu social.

FUNCTIILE SI CARACTERISTICILE ATITUDINILOR.

1.Adaptare. Prin dezvoltarea anumitei imagini favorabile sau nefavorabila.

2. De aparare a sinelui .Prin cristalizare de atitudini care sunt izvorate din conflicte interioare fata de situatii care ameninta integritatea, valoarea, si orientarea sinelui.

3. De expresivitate. Atitudinile sunt incorporate in afirmarea identitatii personale.

4.Cognitiva. Atitudinile il fac pe om sa caute semnificatiile lucrurilor sau oamenilor , sa-si organizeze mai bine convingerile personale.

In plan social atitudinile sunt aplicate in orientarea actiunilor sociale si in motivarea acestor actiuni .



Insusiri generale .

Atitudinea este un raport dintre un subiect si un obiect care are rol de stimul pentru a reactiva atitudinea respectiva .

Are un aspect dinamic cu caracter vectorial (tendinta spre actiune)

Atitudinea este o structura latenta a personalitatii (nu este vizibila direct) dar se exprima prin comportamente diferite -verbale, opinii prejudecati, idei.

Este o relatie incarcata afectiv osciland intre doi poli ( + si -) , pozitiv si negativ, placut neplacut, in functie de obiectul atitudinii.

Se caracterizeaza prin anumita directie, de la zero spre + sau spre -. Zero poate insemna indiferenta,conflict interior latent,necristalizare de atitudine,ignoranta si nesinceritate.

Se pot caracteriza prin anumite trepte :

-intensitate- forta cu care o anumita persoana isi sustine punctele de vedere, opiniile, ideile, teoriile.

-judecata - forta care poate fi activa, ofensiva sau defensiva (fenomen de rezistenta la schimbare)

Intensitatea si directia sunt lucruri diferite dar intra in corelatie. Cu cat ne indepartam mai mult de zero spre ( +) sau spre (-) cu atat creste valoarea atitudinii.

Anatol Basarab