Immanuel Kant

Tribunalul acesta pe care omul îl simte în el este conştiinţa.

O dilemă este un silogism ipotetic disjunctiv, ori o concluzie ipotetică, ale cărei consecinţe sunt o judecată disjunctivă.

Elocinţa este un atribut al înţelepciunii însufleţită de sensibilitate.

Fericirea e un ideal al imaginaţiei, iar nu al raţiunii.

Frumosul este simbolul binelui moral.

Iluminarea este ieşirea omului din starea sa de imaturitate auto-impusă.

Iluminismul nu presupune nimic altceva decât libertatea, anume libertatea cea mai puţin vătămătoare dintre toate libertăţile, aceea de a face uz public de raţiune.

Imaturitatea este incapacitatea de a-ţi utiliza inteligenţa fără a fi ghidat de o altă inteligenţă.

Înţelepciunea este viaţă organizată.

Metafizica este un ocean întunecat, fără ţărmuri sau faruri, presărat cu multe epave filozofice.

Morala nu este propriu-zis doctrina care să ne înveţe cum să ne facem fericiţi, ci cum să devenim demni de fericire.

Moralitatea nu este propriu-zis doctrina prin care ne putem face fericiţi, ci prin care ne putem face vrednici de fericire.

De parca ne aflam intr-o lume "reala"....dar fiecare dintre noi privim lucrurile altfel, intelegem altfel, ne gandim altfel,ne exprimam altfel hmm...de unde stim daca nu numai faptura ochilor nostrii ne face sa vedem lumea asa cum o vedem....lucrurile care ne inconjoara sunt niste fapte petrecute (hm.... bineanteles noi nu realizam momentan doar cateodata simtim de parca s-a mai intamplat) o pura intuitie a sufletelor noastre..pe scurt INVATAM SA SIMTIM DUREREA FIZICA IMPREUNA CU CEL SUFLETESC....

Religia este recunoaşterea tuturor îndatoririlor noastre ca fiind porunci divine.

Respectul e un tribut pe care nu-l putem refuza meritului, fie că vrem, fie că nu; putem cel mult să-l ascundem în afară, dar nu putem împiedica totuşi să-l simţim înăuntrul nostru.

Ştiinţa este cunoaştere organizată.

Stiinta reprezinta cunoastere organizata. Intelepciunea reprezinta viata organizata.

Nu importă ce face natura din om, ci ceea ce el însuşi face din sine.

Cerul înstelat deasupra mea, iar legea morală în mine.

Multe cărţi ar fi reuşit să fie mai clare dacă nu şi-ar fi dorit să fie atât de clare.

Natura se agită, numai omul face.

Nu se poate învăţa filozofia, se poate doar învăţa să filozofezi.

O propoziţie incorectă e neapărat falsă, dar o propoziţie corectă nu e neapărat adevărată.

Omul a fost făcut dintr-un lemn aşa de noduros, încât e lucru îndoielnic că s-ar putea ciopli vreodată din el ceva absolut drept.

Omului obtuz îi lipseşte spiritul, prostului înţelegerea.

Principiul finalităţii nu e constitutiv, ci regulator.

Religia fără conştiinţă morală nu e decât un cult superstiţios.

Cel care e îndrăgostit cu pasiune devine inevitabil orb din cauza obiectului iubirii sale, deşi în general îşi recapătă vederea la opt zile după căsătorie.

Conceptele fără materie sunt vide.

Deţinerea puterii corupe inevitabil raţiunea.

Arta nu urmăreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci frumoasa reprezentare a unui lucru.

Nu-mi daţi sfaturi. Ştiu să greşesc şi singur!

Inteligenţa unui individ se măsoară în cantitatea de incertitudini pe care e capabil să le suporte.

Două lucruri umplu sufletul cu veşnic nouă şi adâncă admiraţie şi veneraţie cu cât mai des şi mai stăruitor gândirea umană se îndreaptă spre ele: cerul înstelat deasupra mea şi legea umană în mine.

Nu trebuie să dăm crezare la tot ce spun oamenii, dar nici să credem că ei vorbesc absolut fără de vreun temei.

Cel ce se târăşte ca un vierme, să nu se plângă dacă e strivit sub picioare.