Testul de admitere la Harvard, din 1869

Testul de admitere la Harvard, din 1869

Testul de admitere la Harvard, din 1869 nu l-ar lua nimeni in ziua de azi Se mai dă examen de admitere în ziua de azi? Lipsește un test de cunoștinte muzicale... vreun solfegiu..în rest...are de toate! Examenul ăsta nu-l ia nimeni, în ziua de azi, indiferent ce facultate sau facultăți a terminat! Iată testul de admitere la Harvard, din 1869! …SUCCES!!!!! Faţada de vest a Universităţii Harvard, în 1869 Admiterea la Harvard, "floare la ureche"? Pentru nivelul actual de pregătire al majorităţii tinerilor, cu siguranţă nu. Cu toate acestea, în 1869, renumita universitatea americană a dat un anunţ în ziar pentru a atrage cât mai mulţi studenţi. Din 210 de candidaţi, 185 au trecut testul de admitere. Subiectele testului de admitere la universitatea Harvard, din 1869, date publicităţii de "The New York", au fost preluate de întreaga presă internaţională. "Acest test este o fereastră incredibilă prin care descoperim ce însemna cândva educaţia de elită din America ", notează "Good Culture". Totuşi, la vremea respectivă, examenul a fost considerat "floare la ureche", dat fiind că din 210 candidaţi au intrat 185.Publicaţia "Good Culture" a publicat un material intitulat "Poţi să treci examenul de admitere la Harvard din 1869? (Punem pariu că nu)", în timp ce "Business Insider" a expus subiectele. Ce trebuia să ştie, în 1869, un candidat la Harvard? Pe lângă latină, greacă, greacă veche şi geografie antică, candidaţii trebuiau să aibă cunoştinţe semnificative de artimetică, algebră şi geometrie. Iată câteva dintre subiectele examenului de admitere la Harvard, din 1869 - Reduceţi următoarea expresie la cea mai simplă formă: (9a2b2- 4b4) (a2- b2) - (3ab - 2b2) (3a [a2 + b2] - 2b [b2 + 3ab - a2])b - Un om a cumpărat un ceas, un lanţ şi un medalion cu 216 dolari. Ceasul şi medalionul împreună au costat de trei ori mai mult decât lanţul, iar lanţul şi medalionul costă împreună jumătate din cât a costat ceasul. Care a fost preţul fiecăruia? - Demonstraţi formula pentru cosinusul sumei a două unghiuri şi deduceţi formulele pentru cosinusul dublului unghiului şi cosinusul a jumătate dintr-un unghi   - Cât reprezintă 50 lire sterline şi 12 şilingi la o dobândă de 8%, la sfârşitul a cinci ani, două luni şi trei zile. - Descrieţi traseul urmat de "Cei zece mii" (un grup de mercenari, majoritatea greci, conduşi de Cyrus cel tânăr în încercarea de a prelua cu forţa tronul Imperiului Persan, de la fratele său Artaxerxes II - n.n) sau desenaţi-l pe o hartă. - Traduceţi în latină: Cine a fost mai ilustru în Grecia decât Temistocle, care atunci când a fost condus în exil nu a făcut rău ţării sale nerecunoscătoare, dar a făcut acelaşi lucru pe care Coriolanus l-a făcut cu douăzeci de ani înainte. - Gramatica latină : Care sunt părţile principale ale termenilor : cado, cacdo, tono, reperio, curro, pasco , paciscor. - Precizaţi toate infinitivele şi participiile de la abeo, ulciscor, indicativul prezent pentru fio, indicativ viitor activ şi prezentul subjonctiv pasiv pentru munio. - Gramatică greacă: Daţi un exemplu de omitere a unuia sau a mai multor sunete într-un cuvânt sau o frază (pentru a face pronunţia mai uşoară). În ce cuvinte accentul vocalei omise dispare cu vocala? - Arătaţi cum poate fi aflată aria unui poligon circumscris unui cerc, apoi modul în care aria unui cerc poate fi caculată. Apoi demonstraţi că cercurile sunt unul faţă de altul în aceeaşi relaţie precum pătratele razelor lor. - Pericle: omul şi politica sa PS Fara legatura cu HARVARD Trebuie sa spun ca la nivelul unei scoli de cartier (nr 166 din Giulesti/Bucuresti sector 6) profesoara de istorie din clasele 5-8(1970-1973) pe langa memorarea evenimentelor si a logicii/cauzelor producerii lor ne cerea periodic sa facem planse mari in culori ce reprezentau evolutia pe etape a imperiilor, a expeditiilor militare,  localizarea pe harta a bataliilor celebre sau a rascoalelor sau a marilor realizari artistice/arhitectonice. La fel si profesorul de geografie ne cerea sa aveam caiete speciale in care desenam uneori din memorie harti ce redau in detaliu formele de relief cu denumiri exacte insotite de simbolurile resurselor naturale si  ale industriilor care se aflau in fiecare zona sau oras mai important. In anul unu de liceu(1974) tot intr-un liceu de cartier (nr 25 din Giulesti/Bucuresti sector 6) aveam ore de limba latina si limba germana, iar in anii 2,3,4 la Liceul teoretic N. Balcescu/Sf. Sava pe langa matematica, fizica, chimie trebuia sa raspunzi la fel de bine si la istorie, limba romana, engleza, sau rusa. Mergeam la petreceri zgomotoase private sau in discotecile de la munte/mare condimentate cu TOT ce se face astazi, (exceptand drogurile) dar citeam si din clasicii literaturii franceze, engleze sau ruse ca sa nu fim chiar aerieni cand ne intalneam cu elevii (cei mai boemi) de la liceul umanist Gheorge Lazar sau Liceul 24(foarte boemi) sau Mihai Viteazul, I.L. Caragiale etc.  Procentul de promovare al elevilor din liceele serioase la examenul de admitere in facultatile cele mai grele (de la 3 la 9 pe un loc) era de aproape 100%. Nu pe pile sau referinte trucate. Apoi in urmatorii ani de facultate, cum era admiterea de grea asa erau si restul examenelor. Sita era deasa. Majoritatea acestor oameni de valoare, isi vad de meserie si nu sunt vazuti in fruntea tarii, iar cand indraznesc totusi sa se arate sunt repede impinsi in jos de catre politicieni analfabeti, sau cu examene/diplome cumparate in facultati private centrate pe profit nu pe competenta, de mascarici guralivi si tupeisti ce din 1990 acapareaza functiile publice si distrug/jefuiesc sistematic totul pe unde trec. In rest numai de bine.