duminică, 27 mai 2012

Fosile inestimabile in statia de metrou 'Politehnica'


  Bucuresti: Oceanul pietrificat din statia de metrou
Nu multi stiu ca in Bucuresti o calatorie in timp, pana in Cretacicul superior, in urma cu 180 de milioane de ani, costa cat o cartela de metrou. Asta pentru ca statia de metrou Politehnica, inaugurata in 1983, este pavata cu placi de marmura pline de fosile, care au trait cand pe Pamant nu exista viata decat in apa. Acest lucru transforma statia de metrou intr-un adevarat muzeu sau intr-un sit paleontologic spectaculos, pentru cei care au curiozitatea de a se uita pe unde calca. La Politehnica mii de bucuresteni pasesc zilnic peste un ocean pietrificat, fara sa stie.

 
Se pare ca in marea graba

de a da in folosinta statia de metrou, pe constructori nu i-a mai interesat ce fel de marmura folosesc. Asa ca marmura extrasa din muntii Apuseni, de la Rosia, a fost intinsa pe jos ca un covor rosu plin de "firmituri" mai vechi de 80 de milioane de ani. Aspectul interesant al marmurei nu i-a facut pe constructori sa banuiasca ca fiecare bucata continea fosile de scoici si animale marine. Acestea poarta numele "vaccinites" si "hippurites" si provin din perioada cretacica, iar vechimea lor a fost estimata la 65 si 180 de milioane de ani. Astfel ca in statia de metrou de la Politehnica se gaseste un intreg recif de Rudisti, dar si din alte specii acvatice.
 
 
 


 
Specialistii in geologie de la Universitatea Bucuresti au confirmat ca in placile de marmura
din statie exista fosile cu o valoare paleontologica inestimabila. Avand in vedere acest lucru, ne gandeam ca statia de metrou ar putea fi transformata in muzeu, cu panouri care sa explice formele ciudate din marmura de pe jos si ecrane pe care in loc de reclame si stiri despre vedete, sa se difuzeze documentare despre "oceanul pietrificat" si despre creaturile care au trait aici, in podea, pentru ca oamenii sa stie pe ce "comoara" pasesc
 
.

 
Din cate stim, intentia de a pune in valoare statia Politehnica exista de prin 2003, dar probabil ca si aceasta idee s-a "fosilizat".


Un comentariu:

  1. Evelyne Croitoru, specialist relatii publice si comunicare Metrorex -statia Politehnica, patrimoniu paleontologic de o valoare inestimabila
    Staţia de metrou Politehnica reprezintă cea mai importantă construcţie bucureşteană din punct de vedere al patrimoniului paleontologic, întrucât găzduieşte o bioconstrucţie recifală de rudişti de vârstă Cretacic târzie (maastrichtiană), veche de aproximativ 65 milioane de ani. Toate aceste date ne-au fost transmise prin amabilitatea domnului conf. dr. Mihai E. Popa, de la Universitatea din Bucureşti, căruia îi multumim şi pe această cale.


    Bioconstrucţia recifală de la Politehnica
    Staţia de metrou Politehnica este placată cu dale de calcar nodular roşu, fosilifer, extrase cel mai probabil din Munţii Gilău, localitatea Săvădisla. Calcarul roşu include o foarte bogată şi bine conservată asociaţie paleontologică marină dominată de rudişti, alături de gastropode, alge roşii calcaroase şi stromatolite. În esenţă, calcarul cu care a fost placată staţia de metrou a fost extras dintr-o bioconstrucţie de tip recifal alcătuită în principal de rudişti.
    Rudiştii sau hipuriţii sunt bivalve marine (moluşte lamellibranchiate), aberante, cu una din valve puternic dezvoltată, de formă conică sau spiralată, cea de a doua valvă fiind redusă la funcţia unui opercul (capac). Sunt organisme prin excelenţă fosile, dispărute la sfârşitul Cretacicului, odată cu marea extincţie de la limita Cretacic/Terţiar. La Politehnica se găsesc trei genuri de rudişti: Vaccinites, Hippurites şi Radiolites.
    Alături de rudişti, în dalele din staţia de metrou Politehnica se mai găsesc fosile ale organismelor marine care se asociau cu rudiştii în biocenoza recifală de la sfârşitul Cretacicului: gastropode (melci), rodofite calcaroase (alge roşii) şi cyanobacterii (alge albastre-verzi) ce au generat stromatolite (structuri organo-sedimentare laminitice).
    Datorită extracţiei calcarului direct din volumul bioconstrucţiei recifale din Munţii Gilău, dalele de la Politehnica dezvăluie în mod ideal anatomia (structura) recifului, expunând asociaţiile de fosile secţionate pe toate direcţiile (transversal, longitudinal, oblic), astfel încât se poate reconstitui cu mare precizie asociaţia paleontologică, evoluţia bioconstrucţiei, succesiunea pe verticală a generaţiilor de rudişti şi a organismelor asociate, precum şi zonarea tridimensională a structurii.

    Importanţa staţiei de metrou Politehnica
    Staţia de metrou este foarte importantă din punct de vedere ştiinţific, deoarece restituie cu acurateţe extremă biocenoza recifală dominată de rudişti cretacic târzii, având relevanţă sistematică, paleoecologică, stratigrafică şi paleobiogeografică. Fosilele sunt foarte diverse şi foarte bine conservate.
    Este deasemenea importantă din punct de vedere educaţional, deoarece modul de expunere a fosilelor (placarea pardoselii staţiei) este ideal pentru activităţi educaţionale (didactice şi de popularizare). Staţia oferă o perspectivă ideală asupra unui paleoecositem extinct prin excelenţă, contemporan cu dinosaurii;
    Si nu în ultimul rând aduce un plus de frumuseţe din punct de vedere estetic, calcarul roşu fiind o rocă ornamentală foarte reuşită pentru staţia de metrou.

    Din sponsorizări, anul acesta, Metrorex intentioneaza să transforme staţia într-un mini-muzeu, cu plasme, vitrine cu exponate tridimensionale şi panouri interactive.

    RăspundețiȘtergere

UA-32426290-1